What are the opening hours?

Monday 09:00 - 16:00 Tuesday 09:00 - 16:00 Wednesday 09:00 - 16:00 Thursday 09:00 - 16:00 Friday 09:00 - 16:00

AtelierContabilitate.ro, Strada Bulevardul Decebal nr. 4, Bl. B52, ap. 1, Oradea (2026)

Q: What is the address?

Strada Bulevardul Decebal Nr. 4, Bl. B52, Ap. 1

24/09/2026

Vine zilnic la aceeași oră. Lucrează pe laptopul tău. Îți cere concediu. Dar emite factură.

Factura există. Întrebarea rămâne: ai cumpărat un serviciu independent sau ai înlocuit un contract de muncă printr-o factură?

Să fie clar de la început: nu e greșit să lucrezi cu un PFA. Nu e greșit să cumperi servicii de la un SRL. Și nu orice colaborator care lucrează mult pentru tine e automat salariat mascat.
Greșeala apare când alegi forma doar ca să eviti costurile unui contract de muncă, dar organizezi activitatea exact ca în cazul unui salariat.

Semnalele de risc:
▪️ program impus, nu doar termene de livrare
▪️ prezență zilnică într-un loc stabilit de firmă, fără ca natura serviciului să o ceară
▪️ instrucțiuni despre CUM să muncească, oră de oră, nu despre ce rezultat să livreze
▪️ folosește exclusiv echipamentele și sistemele firmei
▪️ nu are libertatea reală de a lucra pentru alți clienți
▪️ aceeași sumă pentru simpla prezență, fără livrabile și fără răspundere pentru rezultat
▪️ nu își asumă niciun cost, nicio remediere, niciun risc economic
▪️ și cel mai vizibil semn: își cere concediul de la client

Dar nici invers nu tragi concluzii dintr-un singur element. Un singur client e semnal de analiză, nu condamnare automată. O ședință săptămânală nu transformă pe nimeni în salariat. O sumă lunară fixă poate fi un abonament real de servicii.
Clientul are dreptul să stabilească rezultatul, standardul de calitate, termenul, bugetul și regulile de securitate.
Termenul de livrare nu e program de lucru. Controlul calității nu e conducere zilnică.

Două riscuri diferite, care nu se amestecă:
Analiza fiscală — organul fiscal poate reîncadra forma unei activități ca să reflecte conținutul economic real. Dacă veniturile unui PFA sunt tratate ca venituri salariale, apar diferențe de impozit și contribuții, declarații rectificative, dobânzi și penalități.
Analiza de dreptul muncii — dacă situația reprezintă, în fapt, primirea la muncă fără contract individual de muncă. Din decembrie 2025, amenda e de 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, în limita cumulată de un milion de lei.

Și cea mai periculoasă „corectare” e să schimbi doar hârtia. Ștergi programul din contract, dar îl impui în mesaje. Scrii „prestator independent”, dar îi aprobi concediul. Scrii „livrabile”, dar plătești prezența.
La control pot conta contractul și facturile, dar și e-mailurile, mesajele, pontajele, accesul în sisteme și felul în care e integrată persoana în echipă.

Nu factura îl face colaborator. Autonomia reală îl face.
Pentru o situație sensibilă, analiza se face împreună cu contabilul și cu un specialist în dreptul muncii.

Asta e ultima dintre cele 16 greșeli din cursul meu video. Mai ai 6 zile la 297 de lei.
👉

Curs video pentru antreprenori: cele 16 greșeli fiscale și administrative care costă firmele bani și cm le previi întrebând la timp. 18 lecții, exemple reale.

23/09/2026

Peste o săptămână, cursul „16 greșeli fiscale" trece de la 297 la 397 de lei.

Nu scriu asta ca să te grăbesc. O scriu pentru că știu exact ce se întâmplă altfel: pui link-ul deoparte, îți zici „mă uit în weekend", și pe 2 octombrie mă întrebi dacă mai prinzi prețul vechi.

Așa că fac altceva. Îți dau, gratis, testul de trei minute din curs. Răspunde în gând, acum:

1. Când te-a sunat ultima dată contabilul ca să îți spună că ceva NU e în regulă?
2. Știi unde vezi TU documentele primite de firma ta în SPV — și cine le verifică atunci când persoana obișnuită e în concediu?
3. Câți bani apar în casierie în balanță și câți există fizic?
4. Cât mai ai până la plafonul de TVA de 395.000 de lei — nu cifra din balanță, cifra calculată pentru plafon?
5. Ai verificat vreodată la ANAF furnizorul de la care primești factură în fiecare lună?
6. Colaboratorii tăi PFA au program impus, laptopul firmei și își cer concediul de la tine?

Dacă la trei dintre ele ai ezitat, nu ai o problemă de contabilitate. Ai o problemă de informație care ajunge prea târziu.

Cursul e exact despre asta: ce întrebi, cui, și înainte de ce.

297 de lei până pe 30 septembrie. Apoi 397.
👉 https://ateliercontabilitate.ro/product/16-greseli-fiscale/

16 Greșeli fiscale și administrative care costă firmele bani de Meze Bianca Dolores | aug. 25, 2026 Current Status Not Enrolled Enroll in this curs to get access Preț Free Get Started

22/09/2026

„Fac o sponsorizare și o trec pe cheltuieli deductibile."

Formularea e greșită.

La plătitorul de impozit pe profit, cheltuiala cu sponsorizarea e NEdeductibilă la calculul rezultatului fiscal.
Dar suma poate fi scăzută din impozitul pe profit datorat, dacă sunt respectate condițiile și limitele.

Limita e valoarea mai mică dintre două calcule:
• 0,75% din cifra de afaceri
• 20% din impozitul pe profit datorat

Exemplu. Cifră de afaceri 1.000.000 de lei, impozit pe profit datorat înainte de sponsorizare 30.000 de lei.
0,75% din CA = 7.500 de lei. 20% din impozit = 6.000 de lei.
Se aplică limita mai mică: cel mult 6.000 de lei pot fi scăzuți.
Dacă sponsorizezi 10.000, nu presupui că toată suma va reduce impozitul.

Iar dacă firma e microîntreprindere, situația e alta: din 1 ianuarie 2024, sponsorizarea nu se mai scade din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Poți sponsoriza în continuare, dar avantajul fiscal pe care micro-urile îl aveau înainte nu mai există.

Deci când auzi „dau 20% din impozit", prima întrebare e: firma plătește impozit pe profit sau impozit micro?

Și încă două lucruri, înainte de semnare:
• ai nevoie de contract scris, cu obiect, valoare, durată, drepturi și obligații
• dacă beneficiarul e o entitate nonprofit sau o unitate de cult, verifici dacă e înscrisă în Registrul entităților pentru care se acordă deduceri fiscale

Calculul se face înainte de semnarea contractului, nu după ce banii au plecat.

Astea sunt exact deciziile care se iau în decembrie și se plătesc în mai. Le-am pus pe toate 16 într-un curs video.
Mai ai 8 zile la 297 de lei. De la 1 octombrie, 397.
👉
https://ateliercontabilitate.ro/product/16-greseli-fiscale/

16 Greșeli fiscale și administrative care costă firmele bani de Meze Bianca Dolores | aug. 25, 2026 Current Status Not Enrolled Enroll in this curs to get access Preț Free Get Started

21/09/2026

„Am fost micro anul trecut, deci sunt micro și anul acesta."

Nu neapărat. Regimul fiscal nu se prelungește automat. Se verifică în fiecare an — și, în anumite situații, din nou în cursul anului.

Patru verificări: Plafon. Legături. Salariat. Termen.

1. PLAFON. Din 2026, plafonul e de 100.000 de euro. Se urmărește cumulat în cursul anului, nu după bilanț. Dacă se depășește, firma datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care a avut loc depășirea.

2. LEGĂTURI. Aici scapă multe firme. Două firme controlate de aceeași persoană: una ajunge la 75.000 de euro, alta la 35.000. Separat, ambele par sub plafon. Cumulat, 110.000 de euro — și analiza se schimbă.
Și mai e o regulă distinctă: dacă un asociat deține, direct sau indirect, peste 25% în mai multe societăți române care ar putea fi micro, trebuie stabilită o singură societate care aplică regimul.
Sub plafon separat nu înseamnă automat sub plafon fiscal.

3. SALARIAT. Firmă cu un singur salariat, contractul încetează pe 17 aprilie 2026. Ai 30 de zile ca să angajezi un nou salariat eligibil. Dacă angajezi până pe 17 mai și respecți condițiile, păstrezi micro. Dacă nu, datorezi impozit pe profit începând cu trimestrul următor celui în care a încetat contractul — adică de la 1 iulie. Nu de la 17 aprilie. Nu de la 17 mai. Nu retroactiv de la 1 ianuarie.

4. TERMEN. Condițiile pentru anul următor se analizează la 31 decembrie. Opțiunea se comunică de regulă până la 31 martie inclusiv. Ieșirea apărută în cursul anului se comunică, în mod obișnuit, în 15 zile.

Și o informație veche care încă circulă: „dacă ai ieșit o dată din micro, nu mai poți reveni niciodată" nu mai e corectă în 2026. Poți opta pentru anul fiscal următor celui în care îndeplinești din nou toate condițiile — dar opțiunea trebuie exercitată la termen.

Regimul fiscal nu se păstrează din obișnuință. Se verifică pe date.

Fiecare situație e diferită — verifică pe firma ta, cu contabilul tău.

Cursul complet: 297 de lei până pe 30 septembrie, apoi 397.
https://ateliercontabilitate.ro/product/16-greseli-fiscale/

16 Greșeli fiscale și administrative care costă firmele bani de Meze Bianca Dolores | aug. 25, 2026 Current Status Not Enrolled Enroll in this curs to get access Preț Free Get Started

19/09/2026

30 de coșuri cadou a câte 180 de lei. Unde e problema?

La bunurile de mică valoare acordate gratuit în acțiuni de protocol, pentru o firmă înregistrată în scopuri de TVA, pragul e de 100 de lei fără TVA pentru fiecare cadou.
Sub prag, acordarea nu e tratată ca livrare cu plată. Peste prag, dacă ți-ai dedus TVA-ul la achiziție, pentru partea care depășește se colectează TVA și se emite autofactură la sfârșitul perioadei fiscale.

Concret: 30 de coșuri x 180 de lei. Depășirea e 80 de lei de coș.
30 x 80 = 2.400 de lei bază de analizat și colectat.

Și la un coș cadou te uiți la valoarea întregului coș, nu la fiecare produs din interior.

Pragul de 100 de lei e o regulă de TVA. Nu înseamnă că restul cheltuielii e automat deductibil — aia e altă verificare.

Ce oferi, cui oferi, de ce oferi. Astea decid tratamentul. Nu suma din extrasul de cont.

Dacă pregătești deja bugetul de sărbători, lecția întreagă e în cursul „16 greșeli fiscale": 297 de lei până pe 30 septembrie, apoi 397.
https://ateliercontabilitate.ro/product/16-greseli-fiscale/

16 Greșeli fiscale și administrative care costă firmele bani de Meze Bianca Dolores | aug. 25, 2026 Current Status Not Enrolled Enroll in this curs to get access Preț Free Get Started

18/09/2026

Raportul Z arată 700 de lei încasați cu cardul. POS-ul arată 650. Ce faci?

Verifici. În aceeași zi. Nu la sfârșitul lunii.

Greșeala pe care o fac multe firme e să creadă că ajunge ca angajatul să înregistreze vânzarea, să scoată raportul Z și să pună hârtia în dosar. Dar raportul Z, singur, nu îți arată dacă sumele se potrivesc cu încasările reale.

Ca să verifici o zi de lucru, ai nevoie de trei cuvinte: BONURI. BANCĂ. BANI.

Bonuri — toate vânzările care trebuiau trecute prin casa de marcat au fost înregistrate, la valoarea corectă și cu tipul corect de plată?
Bancă — suma trecută ca plată cu cardul în raportul Z se potrivește cu totalul din POS?
Bani — numerarul din raportul Z se potrivește cu banii numărați efectiv în sertar?

Un exemplu simplu. Într-o zi ai vânzări de 1.000 de lei: 700 cu cardul, 300 în numerar. Dimineața ai pus 100 de lei în sertar, ca să dai rest.
Seara ar trebui să găsești 400 de lei. Angajatul numără 470. Sunt 70 de lei în plus.

Ce NU faci: nu scoți cei 70 de lei ca să se potrivească suma. Nu spui automat că e bacșiș. Nu lași explicația pentru sfârșitul lunii.
Poate o plată cu cardul a fost înregistrată ca numerar. Poate cineva a pus bani personali în sertar. Poate există o vânzare care nu a trecut prin casă.

Scopul nu e ca diferența să dispară. Scopul e să poți explica de unde vine.

Două confuzii pe care le aud des:
• „Am bonul de la POS, deci am înregistrat vânzarea." Nu. Bonul POS dovedește că s-a făcut plata cu cardul. Casa de marcat înregistrează vânzarea. Sunt două lucruri diferite.
• „Am emis factură, deci nu mai folosesc casa de marcat." Nu e o regulă generală. Factura dovedește vânzarea, nu încasarea.

Și pentru cine începe acum: la casa de marcat nu aștepți să depășești un plafon de venit. Obligația apare de la începutul activității, înainte de prima încasare pentru care trebuie să emiți bon fiscal.

Cine face, la tine în firmă, verificarea de seară?

Cursul complet: 297 de lei până pe 30 septembrie, apoi 397.
https://ateliercontabilitate.ro/product/16-greseli-fiscale/

16 Greșeli fiscale și administrative care costă firmele bani de Meze Bianca Dolores | aug. 25, 2026 Current Status Not Enrolled Enroll in this curs to get access Preț Free Get Started

17/09/2026

„Cheltuieli de imagine" nu e o categorie fiscală.

Imaginează-ți luna decembrie. Firma are trei facturi de restaurant, treizeci de coșuri cadou și o plată către o asociație.
Administratorul trimite totul contabilului cu mesajul: „Sunt cheltuieli de imagine."

Contabilul nu știe cu cine au fost mesele. Nu are lista celor care au primit cadourile. Nu are contractul de sponsorizare.
Problema nu e că lipsesc niște hârtii. Problema e că fără informațiile astea nu poți stabili categoria, deductibilitatea, TVA-ul și efectul asupra impozitului. Contabilul nu poate reconstrui realitatea dintr-o factură de restaurant și un extras bancar.

La protocol, dacă firma e pe impozit pe profit, limita e de 2% aplicată unei baze fiscale — care pornește de la profitul contabil, la care se adaugă cheltuiala cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. Nu e „2% din cifra de afaceri".

Bază de calcul 100.000 de lei → limita de protocol e 2.000 de lei. Ai cheltuieli reale și documentate de 5.000 → 3.000 sunt nedeductibili.
Și faptul că 3.000 sunt nedeductibili nu înseamnă că îi poți cheltui personal din firmă. Înseamnă doar că protocolul real a depășit limita fiscală. O masă personală rămâne personală chiar dacă firma nu și-a consumat plafonul.

Documentul de plată nu explică singur scopul întâlnirii. O notă scurtă, făcută în ziua întâlnirii, e cea mai simplă metodă: data, participanții și firmele din care provin, scopul, proiectul discutat, documentul de achiziție.

Nu trebuie să scrii un roman. Trebuie să lași o urmă pe care o poți susține și peste doi ani.

În fiscalitate, gestul frumos nu ține loc de încadrare.

Cursul complet, cele 16 greșeli: 297 de lei până pe 30 septembrie, apoi 397.
Cheltuieli de imagine" nu e o categorie fiscală.

Imaginează-ți luna decembrie. Firma are trei facturi de restaurant, treizeci de coșuri cadou și o plată către o asociație.
Administratorul trimite totul contabilului cu mesajul: „Sunt cheltuieli de imagine."

Contabilul nu știe cu cine au fost mesele. Nu are lista celor care au primit cadourile. Nu are contractul de sponsorizare.
Problema nu e că lipsesc niște hârtii. Problema e că fără informațiile astea nu poți stabili categoria, deductibilitatea, TVA-ul și efectul asupra impozitului. Contabilul nu poate reconstrui realitatea dintr-o factură de restaurant și un extras bancar.

La protocol, dacă firma e pe impozit pe profit, limita e de 2% aplicată unei baze fiscale — care pornește de la profitul contabil, la care se adaugă cheltuiala cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. Nu e „2% din cifra de afaceri".

Bază de calcul 100.000 de lei → limita de protocol e 2.000 de lei. Ai cheltuieli reale și documentate de 5.000 → 3.000 sunt nedeductibili.
Și faptul că 3.000 sunt nedeductibili nu înseamnă că îi poți cheltui personal din firmă. Înseamnă doar că protocolul real a depășit limita fiscală. O masă personală rămâne personală chiar dacă firma nu și-a consumat plafonul.

Documentul de plată nu explică singur scopul întâlnirii. O notă scurtă, făcută în ziua întâlnirii, e cea mai simplă metodă: data, participanții și firmele din care provin, scopul, proiectul discutat, documentul de achiziție.

Nu trebuie să scrii un roman. Trebuie să lași o urmă pe care o poți susține și peste doi ani.

În fiscalitate, gestul frumos nu ține loc de încadrare.

Cursul complet, cele 16 greșeli: 297 de lei până pe 30 septembrie, apoi 397.
https://ateliercontabilitate.ro/product/16-greseli-fiscale/

16 Greșeli fiscale și administrative care costă firmele bani de Meze Bianca Dolores | aug. 25, 2026 Current Status Not Enrolled Enroll in this curs to get access Preț Free Get Started

16/09/2026

„Pot să cumpăr mașina pe firmă și să deduc tot?"

Poți cumpăra mașina pe firmă. Dar „pe firmă" spune cine o deține. Nu spune cât TVA deduci, nu spune cât din cheltuieli e deductibil și nu dovedește că mașina e folosită exclusiv în activitatea economică.

Dacă mașina e folosită și pentru firmă, și personal, e utilizare mixtă: deduci 50% din TVA, iar la impozit pe profit cheltuielile legate de vehicul sunt de regulă deductibile tot în proporție de 50%.

Concret: autoturism de 121.000 de lei cu TVA inclus. Bază 100.000, TVA 21.000.
Deduci 10.500 de lei. Cealaltă jumătate nu dispare — intră în costul mașinii, care ajunge la 110.500 de lei.

Aici mulți spun: „personal o folosesc foarte rar."
Fiscal, „foarte rar" e tot utilizare personală. Nu există categoria „aproape exclusiv". Există utilizare exclusiv economică sau utilizare mixtă.
50% nu e o pedeapsă. E regula realistă pentru o realitate mixtă.

O confuzie care costă timp degeaba: dacă aplici 50%, NU trebuie să dovedești prin foi de parcurs cât a fost uz economic și cât personal. Regimul de 50% simplifică exact separarea asta.
Foile de parcurs îți trebuie dacă vrei 100%. Și se întocmesc în timpul utilizării, nu după ce sună inspectorul. O foaie completată la sfârșitul anului, cu trasee copiate și kilometri rotunzi, nu dovedește exclusivitatea. Doar o declară.

Două lucruri pe care le uită aproape toată lumea:

• Amortizarea e altă regulă. La autoturismele M1, amortizarea fiscală e de regulă deductibilă în limita a 1.500 de lei pe lună de mașină. 50% și 1.500 de lei pe lună sunt două reguli diferite.
• Mașina scumpă. Peste 375.000 de lei valoare de achiziție intri și la impozitul special pe bunurile mobile de valoare mare: în 2026 se declară prin formularul 216 și se calculează cu 0,3% pe diferența peste plafon.

Deducerea integrală nu se declară. Se dovedește.
Utilizarea decide. Documentele dovedesc. Tratamentul fiscal urmează.

Fiecare situație e diferită — verifică pe firma ta, cu contabilul tău.

Lecția completă despre mașina pe firmă e în cursul „16 greșeli fiscale": 297 de lei până pe 30 septembrie, apoi 397.
Pot să cumpăr mașina pe firmă și să deduc tot?"

Poți cumpăra mașina pe firmă. Dar „pe firmă" spune cine o deține. Nu spune cât TVA deduci, nu spune cât din cheltuieli e deductibil și nu dovedește că mașina e folosită exclusiv în activitatea economică.

Dacă mașina e folosită și pentru firmă, și personal, e utilizare mixtă: deduci 50% din TVA, iar la impozit pe profit cheltuielile legate de vehicul sunt de regulă deductibile tot în proporție de 50%.

Concret: autoturism de 121.000 de lei cu TVA inclus. Bază 100.000, TVA 21.000.
Deduci 10.500 de lei. Cealaltă jumătate nu dispare — intră în costul mașinii, care ajunge la 110.500 de lei.

Aici mulți spun: „personal o folosesc foarte rar."
Fiscal, „foarte rar" e tot utilizare personală. Nu există categoria „aproape exclusiv". Există utilizare exclusiv economică sau utilizare mixtă.
50% nu e o pedeapsă. E regula realistă pentru o realitate mixtă.

O confuzie care costă timp degeaba: dacă aplici 50%, NU trebuie să dovedești prin foi de parcurs cât a fost uz economic și cât personal. Regimul de 50% simplifică exact separarea asta.
Foile de parcurs îți trebuie dacă vrei 100%. Și se întocmesc în timpul utilizării, nu după ce sună inspectorul. O foaie completată la sfârșitul anului, cu trasee copiate și kilometri rotunzi, nu dovedește exclusivitatea. Doar o declară.

Două lucruri pe care le uită aproape toată lumea:

• Amortizarea e altă regulă. La autoturismele M1, amortizarea fiscală e de regulă deductibilă în limita a 1.500 de lei pe lună de mașină. 50% și 1.500 de lei pe lună sunt două reguli diferite.
• Mașina scumpă. Peste 375.000 de lei valoare de achiziție intri și la impozitul special pe bunurile mobile de valoare mare: în 2026 se declară prin formularul 216 și se calculează cu 0,3% pe diferența peste plafon.

Deducerea integrală nu se declară. Se dovedește.
Utilizarea decide. Documentele dovedesc. Tratamentul fiscal urmează.

Fiecare situație e diferită — verifică pe firma ta, cu contabilul tău.

Lecția completă despre mașina pe firmă e în cursul „16 greșeli fiscale": 297 de lei până pe 30 septembrie, apoi 397.
https://ateliercontabilitate.ro/product/16-greseli-fiscale/

16 Greșeli fiscale și administrative care costă firmele bani de Meze Bianca Dolores | aug. 25, 2026 Current Status Not Enrolled Enroll in this curs to get access Preț Free Get Started

15/09/2026

Trei greșeli fiscale pe care poate le faci chiar acum:

Unu. Plătești cheltuieli personale cu cardul firmei și crezi că factura pe CUI le face ale firmei.
Doi. Înregistrezi facturi de la un furnizor pe care nu l-ai verificat niciodată la ANAF.
Trei. Ai în casierie bani care există pe hârtie, dar nu mai există în sertar.

Niciuna nu doare azi. Toate trei se plătesc la control.

Care dintre ele te-a făcut să te oprești din citit? Scrie-mi în comentarii, o detaliez.

Toate cele 16, în cursul video: 297 de lei până pe 30 septembrie, apoi 397.
https://ateliercontabilitate.ro/product/16-greseli-fiscale/

16 Greșeli fiscale și administrative care costă firmele bani de Meze Bianca Dolores | aug. 25, 2026 Current Status Not Enrolled Enroll in this curs to get access Preț Free Get Started

14/09/2026

În SPV, necitit nu înseamnă neprimit.

Pentru actele administrativ-fiscale comunicate electronic, data comunicării e data la care documentul a fost pus la dispoziția firmei în SPV.
Nu data la care l-ai deschis tu. Nu data la care ți l-a trimis contabilul. Nu data la care ai avut timp să te ocupi de el.

Un document poate sta necitit, iar termenul lui să curgă.

Ce poate ajunge acolo, în afară de recipise și duplicate:

• Somația și titlul executoriu — aici începe executarea silită fiscală. Se verifică în aceeași zi.
• Înștiințarea privind obligațiile neachitate — nu presupui nici că ANAF are automat dreptate, nici că se reglează singur.
• Adresa de înființare a popririi — un partener de-al tău are datorii, iar tu ești terțul. Nu îi mai plătești direct până nu verifici.
• Invitația la sediul ANAF — uneori programată pentru ziua următoare.
• Solicitarea de documente — contabilul are facturile, dar tu ai contractele, comenzile și explicația reală a tranzacției.
• Notificarea că sediul social a expirat.

Ultima pare o simplă problemă administrativă. Nu e.
Expirarea dreptului de folosire a sediului poate duce la declararea firmei ca inactivă fiscal. Inactiv fiscal nu înseamnă firmă închisă și nici scutită de taxe: obligațiile de declarare și plată rămân, codul de TVA se anulează, TVA-ul din vânzări îl plătești, dar cel din cumpărări nu îl mai poți deduce în perioada de inactivitate.
Iar clienții care cumpără de la o firmă inactivă, în mod obișnuit, nu își pot deduce nici ei cheltuiala și TVA-ul.

Cinci întrebări pentru contabilul tău, azi:
1. Unde pot vedea eu documentele primite în SPV pentru firma mea?
2. Cine verifică SPV-ul și în ce zile?
3. Cine verifică atunci când persoana respectivă lipsește?
4. Prin ce canal mă anunțați în aceeași zi când apare un document urgent?
5. Cum aflu că răspunsul a fost trimis și problema s-a închis?

SPV-ul nu e cutia poștală a contabilului. E cutia poștală oficială a firmei tale.

Despre SPV și încă 15 greșeli care se plătesc scump, în cursul meu video. 297 de lei până pe 30 septembrie, apoi 397.
n SPV, necitit nu înseamnă neprimit.

Pentru actele administrativ-fiscale comunicate electronic, data comunicării e data la care documentul a fost pus la dispoziția firmei în SPV.
Nu data la care l-ai deschis tu. Nu data la care ți l-a trimis contabilul. Nu data la care ai avut timp să te ocupi de el.

Un document poate sta necitit, iar termenul lui să curgă.

Ce poate ajunge acolo, în afară de recipise și duplicate:

• Somația și titlul executoriu — aici începe executarea silită fiscală. Se verifică în aceeași zi.
• Înștiințarea privind obligațiile neachitate — nu presupui nici că ANAF are automat dreptate, nici că se reglează singur.
• Adresa de înființare a popririi — un partener de-al tău are datorii, iar tu ești terțul. Nu îi mai plătești direct până nu verifici.
• Invitația la sediul ANAF — uneori programată pentru ziua următoare.
• Solicitarea de documente — contabilul are facturile, dar tu ai contractele, comenzile și explicația reală a tranzacției.
• Notificarea că sediul social a expirat.

Ultima pare o simplă problemă administrativă. Nu e.
Expirarea dreptului de folosire a sediului poate duce la declararea firmei ca inactivă fiscal. Inactiv fiscal nu înseamnă firmă închisă și nici scutită de taxe: obligațiile de declarare și plată rămân, codul de TVA se anulează, TVA-ul din vânzări îl plătești, dar cel din cumpărări nu îl mai poți deduce în perioada de inactivitate.
Iar clienții care cumpără de la o firmă inactivă, în mod obișnuit, nu își pot deduce nici ei cheltuiala și TVA-ul.

Cinci întrebări pentru contabilul tău, azi:
1. Unde pot vedea eu documentele primite în SPV pentru firma mea?
2. Cine verifică SPV-ul și în ce zile?
3. Cine verifică atunci când persoana respectivă lipsește?
4. Prin ce canal mă anunțați în aceeași zi când apare un document urgent?
5. Cum aflu că răspunsul a fost trimis și problema s-a închis?

SPV-ul nu e cutia poștală a contabilului. E cutia poștală oficială a firmei tale.

Despre SPV și încă 15 greșeli care se plătesc scump, în cursul meu video. 297 de lei până pe 30 septembrie, apoi 397.
https://ateliercontabilitate.ro/product/16-greseli-fiscale/

16 Greșeli fiscale și administrative care costă firmele bani de Meze Bianca Dolores | aug. 25, 2026 Current Status Not Enrolled Enroll in this curs to get access Preț Free Get Started