Contabilitate Fiscalitate Audit Cluj: Oana LUCA - consultant fiscal&auditor

Directions Website Contact the business

Contabilitate Fiscalitate Audit Cluj: Oana LUCA - consultant fiscal&auditor Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Contabilitate Fiscalitate Audit Cluj: Oana LUCA - consultant fiscal&auditor, Accountant, Cluj Napoca, Strada Constantin Brancusi nr. 174, Cluj-Napoca.

🔎 Consultant fiscal | Risc fiscal & procedură ANAF | Impact în business
📊 Fiscalitate • Analiză • Decizie • Business
📞 Consultanță: calendly.com/oanaionela-luca/30min
📧 Oferte: [email protected] Sunt 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐥𝐭𝐚𝐧𝐭 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥, 𝐞𝐱𝐩𝐞𝐫𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥, 𝐚𝐮𝐝𝐢𝐭𝐨𝐫 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐧𝐜𝐢𝐚𝐫 𝐬̦𝐢 𝐩𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜𝐢𝐚𝐧 𝐢̂𝐧 𝐢𝐧𝐬𝐨𝐥𝐯𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ și asigur toate serviciile necesare de la momentul constituirii unei firme până la radiere. În domeniul consultanței în afaceri și management, am o experiență de peste 20 de ani, cu un portofoliu de peste 500 de clienți, pe care i-am consiliat prin prisma experienței profesionale și de antreprenoriat.

𝐕𝐀𝐋𝐎𝐑𝐈𝐋𝐄 𝐌𝐄𝐋𝐄: Expertiza, Educaţia, Siguranţa, Libertatea, Familia

𝐕𝐈𝐙𝐈𝐔𝐍𝐄𝐀 𝐌𝐄𝐀: Vreau să sprijin antreprenorii pentru a-şi dezvolta afacerile în condiţii de siguranţă gestionând riscurile şi costurile de natura fiscală.

𝐌𝐈𝐒𝐈𝐔𝐍𝐄𝐀 𝐌𝐄𝐀: Vreau să contribui la creşterea apetitului pentru antreprenoriat în România! Clienții mei beneficiază de servicii personalizate integrate, asigur soluții la diverse spețe fiscale, asistență pe durata inspecțiilor fiscale sau asistență în expertizele fiscale sau contabile. Deservim clienți din domenii de activitate diverse la nivel naţional, dar și din afara țării.

✅ Servicii oferite

🔹 Consultanță fiscală personalizată
– Analiză fiscală preventivă
– Optimizare fiscală și reducerea riscurilor
– Asistență în controale ANAF

🔹 Contabilitate completă și externalizată
– Organizare contabilitate primară și de gestiune
– Raportări financiare și bilanțuri
– Asistență în implementarea sistemelor contabile digitale
– CFO externalizat

🔹 Audit financiar
– Audit statutar și audit intern
– Verificarea corectitudinii situațiilor financiare
– Audit pentru atragere de finanțări sau parteneriate

🔹 Setarea corectă a afacerii
– Alegerea formei juridice optime
– Înregistrări și autorizări
– Suport în construcția bugetelor și cash-flow-ului

De ce NOI?

✅ Expertiză multidisciplinară
✅ Transparență și conformitate fiscală
✅ Soluții personalizate, adaptate sectorului tău de activitate
✅ Suport constant în luarea deciziilor strategice

  FISCAL | ANAF introduce un nou formular de poprire asigurătorie. Ce obligații are o firmă care datorează bani unui par...
25/10/2026

FISCAL | ANAF introduce un nou formular de poprire asigurătorie. Ce obligații are o firmă care datorează bani unui partener extern?

O societate din România poate primi o adresă de poprire de la ANAF chiar dacă nu are ea însăși datorii fiscale.

Situația poate apărea atunci când societatea datorează sume unui partener extern împotriva căruia au fost dispuse măsuri asigurătorii.

Prin Ordinul ANAF nr. 1.227/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 891 din 23 octombrie 2026, a fost introdus un nou formular: „Adresă de înființare a popririi asigurătorii asupra sumelor datorate de către terți debitorului care nu are domiciliul fiscal pe teritoriul României și nu este înregistrat fiscal în România”.

Ordinul completează OPANAF nr. 63/2017, prin introducerea anexei nr. 72.

O precizare esențială: noul ordin nu transformă antreprenorii în recuperatori ai ANAF și nu instituie o obligație generală de a achita datoriile fiscale ale partenerilor comerciali. El introduce un formular pentru aplicarea unei proceduri deja reglementate de Codul de procedură fiscală.

❇️ 1. Cine poate fi afectat?

👉 Societățile din România care au obligații de plată către parteneri externi pot avea calitatea de terți popriți, dacă sunt îndeplinite condițiile legale și primesc o adresă de înființare a popririi asigurătorii.

👉 Nu este necesar ca societatea românească să fie ea însăși debitor fiscal.

👉 Calitatea de terț poprit nu înseamnă preluarea automată a datoriei fiscale a partenerului. Obligațiile privesc sumele deținute sau datorate acestuia, în condițiile legii.

👉 Important: simpla existență a unei datorii comerciale către un partener extern nu determină automat blocarea plății. Este necesară instituirea măsurii în condițiile legii.

❇️ 2. Din ce moment produce efecte poprirea?

👉 Potrivit noului formular, poprirea asigurătorie se consideră înființată din momentul primirii adresei de către terțul poprit.

👉 Societatea are obligația să înregistreze atât ziua, cât și ora primirii adresei.

👉 Acest moment este important pentru identificarea sumelor vizate și evaluarea operațiunilor efectuate ulterior.

❇️ 3. Ce se întâmplă dacă societatea nu datorează bani partenerului extern?

👉 Formularul prevede obligația de a înștiința organul de executare silită în termen de 5 zile de la primirea adresei, atunci când societatea nu datorează sume debitorului și nici nu va datora în viitor asemenea sume în temeiul unor raporturi juridice existente.

👉 Prin urmare, o adresă de poprire nu ar trebui ignorată doar pentru că, la momentul primirii, nu există un sold de plată.

❇️ 4. Ce riscă societatea dacă nu respectă poprirea?

👉 Nerespectarea obligațiilor legale ale terțului poprit poate atrage răspunderea solidară cu debitorul, în limita sumelor sustrase indisponibilizării, în condițiile art. 25 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură fiscală.

👉 Răspunderea nu intervine automat pentru simpla existență a relației comerciale cu debitorul fiscal.

👉 Riscul este unul patrimonial.

👉 O plată efectuată după primirea adresei, fără verificarea efectelor măsurii asigurătorii, poate genera consecințe pentru societate.

❇️ 5. Poate fi contestată măsura?

👉 Noul formular menționează posibilitatea introducerii unei contestații la instanța judecătorească competentă în termen de 15 zile de la comunicare sau luare la cunoștință, potrivit dispozițiilor legale indicate în document.

👉 Termenul este important, mai ales atunci când există neclarități privind identificarea debitorului, existența sumelor datorate sau întinderea măsurii.

❇️ 6. O necorelare normativă care necesită clarificare

👉 În anexa nr. 72, pentru virarea sumelor în contul de garanții, formularul face trimitere la art. 236 alin. (9) lit. a) din Codul de procedură fiscală.

👉 Această trimitere necesită clarificare prin raportare la dispozițiile aplicabile popririi asigurătorii asupra sumelor datorate de terți.

👉 Observația nu înseamnă că măsura este automat nulă sau că obligațiile terțului poprit pot fi ignorate.

👉 Ea evidențiază însă necesitatea unor instrucțiuni administrative clare, în special atunci când nerespectarea acestora poate produce consecințe patrimoniale.

❇️ 7. Ce este recomandat să verifice societățile?

La primirea unei asemenea adrese, analiza ar trebui să includă:

▪️ Identitatea debitorului și raporturile contractuale existente.

▪️ Soldurile datorate, scadențele și eventualele obligații de plată viitoare rezultate din raporturi juridice existente.

▪️ Data și ora primirii adresei.

▪️ Sumele vizate și instrucțiunile privind indisponibilizarea și virarea acestora.

▪️ Termenul de 5 zile pentru înștiințarea organului fiscal, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute în formular.

▪️ Posibilitatea și termenul de contestare, atunci când există motive legale.

❇️ De reținut

👉 OPANAF nr. 1.227/2026 introduce un formular administrativ nou, nu o nouă regulă generală de răspundere solidară.

👉 Societățile nu sunt obligate să achite automat din fondurile proprii datoriile fiscale ale partenerilor externi. Totuși, nerespectarea unei popriri legal instituite poate atrage răspunderea în condițiile Codului de procedură fiscală.

👉 Pentru societățile care primesc o adresă de poprire asigurătorie, consecințele pot fi semnificative.

👉 În procedurile fiscale, nu doar obligația de plată contează, ci și momentul comunicării, documentele justificative și respectarea termenelor.

Eficiența colectării creanțelor fiscale trebuie însoțită de reguli clare și proporționale, fără transferarea unor sarcini administrative nejustificate către companii.

Sursa: OPANAF nr. 1.227/2026, Monitorul Oficial nr. 891/23.10.2026, pag. 8–11; Codul de procedură fiscală – art. 25, 213 și 236.

Oana Luca
Consultant fiscal | Expert contabil | Auditor financiar | Practician în insolvență

  FISCAL | ANAF propune eliminarea unei condiții pe care Codul de procedură fiscală nu o prevedea. Ce se schimbă pentru ...
22/10/2026

FISCAL | ANAF propune eliminarea unei condiții pe care Codul de procedură fiscală nu o prevedea. Ce se schimbă pentru firmele cu datorii fiscale?

Știați că o societate poate solicita stingerea anumitor datorii fiscale prin transferul unui imobil în proprietatea publică a statului?

Mecanismul, cunoscut drept dare în plată, este reglementat de art. 263 din Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015). Nu presupune acceptarea automată a oricărui imobil: sunt necesare acordul creditorului fiscal și îndeplinirea condițiilor legale, inclusiv destinația bunului pentru uz și interes public.

❇️Ce problemă a apărut în aplicarea procedurii?

Prin OPANAF nr. 6.942/2024, ANAF a condiționat soluționarea favorabilă a cererii de efectuarea unei inspecții fiscale în ultimele 6 luni înaintea depunerii acesteia.

Astfel, o societate deja verificată fiscal putea fi nevoită să treacă printr-o nouă inspecție doar pentru că depășise acest interval.

❇️Ce propune ANAF acum?

Prin publicat la 21 octombrie 2026, ANAF propune eliminarea termenului de 6 luni.

Motivul este relevant: art. 263 alin. (6) din Codul de procedură fiscală impune efectuarea inspecției fiscale, dar nu stabilește o asemenea limită temporală.

Practic, o condiție suplimentară introdusă prin ordin administrativ este propusă pentru eliminare, în vederea corelării procedurii cu legea.

Inspecția fiscală rămâne obligatorie. Modificarea nu înseamnă renunțarea la verificări și nici aprobarea automată a cererilor.

Proiectul prevede aplicarea noilor reguli inclusiv cererilor aflate în curs de soluționare la intrarea în vigoare a ordinului, cu respectarea actelor procedurale deja îndeplinite.

❇️Ce trebuie să știe contabilul și antreprenorul?

Darea în plată nu reprezintă o simplă compensare a unei datorii fiscale.

Transferul imobilului presupune analiza valorii contabile și fiscale a activului, a rezultatului cedării, a regimului TVA și a eventualelor ajustări, precum și reconcilierea obligațiilor efectiv stinse cu evidența ANAF.

O datorie fiscală stinsă fără plată în numerar nu înseamnă o operațiune fără consecințe contabile și fiscale.

Modificarea propusă este utilă prin eliminarea unei restricții procedurale care putea genera inspecții fiscale repetate, fără ca termenul de 6 luni să fie prevăzut de lege.

📌 La 22 octombrie 2026, modificarea este încă în stadiul de proiect și nu produce efecte juridice.

Surse oficiale: Legea nr. 207/2015 – art. 263; OPANAF nr. 6.942/2024, M.Of. nr. 1265/16.12.2024; proiect ANAF și referat de aprobare din 21.10.2026.

Oana Luca

  RAMBURSAREA TVA | ANAF a publicat noul ordin. Ce s-a clarificat și ce probleme rămân?În mai puțin de trei săptămâni, p...
17/10/2026

RAMBURSAREA TVA | ANAF a publicat noul ordin. Ce s-a clarificat și ce probleme rămân?

În mai puțin de trei săptămâni, procedura de rambursare a TVA a trecut prin două modificări succesive.

După 𝐎𝐏𝐀𝐍𝐀𝐅 𝐧𝐫. 𝟏.𝟏𝟐𝟑/𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐥𝐚 𝟐𝟖 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, ANAF a revenit asupra reglementării prin 𝐎𝐏𝐀𝐍𝐀𝐅 𝐧𝐫. 𝟏.𝟒𝟐𝟓/𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐢̂𝐧 𝐌𝐨𝐧𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐎𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐧𝐫. 𝟖𝟔𝟖 𝐝𝐢𝐧 𝟏𝟔 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔.

Am urmărit acest subiect de la introducerea noilor situații de risc, la proiectul de revizuire și observațiile transmise de Camera Consultanților Fiscali.

Acum avem forma finală a noii intervenții normative.

❇️ 𝟏. 𝐂𝐞 𝐬𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐦𝐩𝐥𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐝𝐞𝐜𝐨𝐧𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞𝐣𝐚 𝐝𝐞𝐩𝐮𝐬𝐞?
👉 Noul ordin se aplică începând cu deconturile aferente lunii septembrie 2026, respectiv trimestrului III 2026, cu termen legal de depunere până la 26 octombrie 2026 inclusiv.

👉 Pentru deconturile aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a ordinului, se aplică procedura în vigoare la data depunerii, fără luarea în considerare a efectelor juridice produse în perioada aplicării OPANAF nr. 1.123/2026.

👉 Este o clarificare importantă, dar rămâne întrebarea: cm vor fi tratate concret încadrările de risc și verificările deja inițiate în baza reglementării anterioare?

❇️ 𝟐. 𝐎 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫𝐚̆ 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐫𝐢𝐬𝐜 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐬𝐮𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭𝐚̆
👉 Procedura clarifică faptul că identificarea a cel puțin uneia dintre situațiile prevăzute în anexa nr. 6 poate fundamenta includerea contribuabilului în baza specială de risc, în condițiile procedurii.

👉 Dar un indicator de risc nu este, prin el însuși, dovada unei fraude fiscale. Analiza individuală și motivarea încadrării rămân esențiale.

❇️ 𝟑. 𝐂𝐫𝐢𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐚𝐣𝐮𝐬𝐭𝐚𝐭𝐞. 𝐏𝐫𝐞𝐝𝐢𝐜𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐫𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐞 𝐨 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚̆.
👉 Au fost introduse clarificări privind anumite verificări fiscale, inclusiv în materia TVA la încasare și a relațiilor cu furnizorii. Totuși, unele criterii continuă să utilizeze formulări precum „semnificativ”, fără praguri cantitative explicite.

👉 Cum poate o firmă să își evalueze preventiv riscul dacă nu cunoaște limitele în funcție de care este analizată?

❇️ 𝟒. 𝐂𝐮𝐦 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐚𝐛𝐢𝐥𝐮𝐥 𝐜𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐢𝐧𝐭𝐚̆ 𝐫𝐢𝐬𝐜?
👉 Procedura prevede reevaluarea situațiilor de risc și posibilitatea radierii contribuabilului din baza specială. Întrebarea este cât de transparent și accesibil este acest mecanism.

👉 Contribuabilul trebuie să poată cunoaște motivele concrete ale încadrării și să aibă posibilitatea efectivă de a demonstra că situațiile respective nu există sau au încetat.

Ce rezultă după publicarea ordinului?

👉 Revizuirea aduce clarificări tehnice și o regulă tranzitorie importantă, dar nu elimină toate problemele de transparență și predictibilitate semnalate în dezbaterea publică.

👉 Combaterea fraudei fiscale este necesară, însă protejarea bugetului public și respectarea drepturilor contribuabililor trebuie să funcționeze împreună.

Pentru firme, rambursarea TVA nu înseamnă doar soluționarea unui decont. Înseamnă bani necesari pentru salarii, furnizori și investiții, iar întrebarea rămâne: cât de transparent este mecanismul prin care o firmă ajunge să fie considerată cu risc fiscal și, mai ales, cm poate ieși din această clasificare?

Sursa: OPANAF nr. 1.425/2026, Monitorul Oficial nr. 868/16.10.2026; OPANAF nr. 352/2022, cu modificările ulterioare (link în primul comentariu).

Oana Luca

RAMBURSAREA TVA | Ai decizie de rambursare, dar nu ai primit banii? Ce probleme ridică noile criterii ANAF?O firmă poate...
16/10/2026

RAMBURSAREA TVA | Ai decizie de rambursare, dar nu ai primit banii? Ce probleme ridică noile criterii ANAF?

O firmă poate avea TVA de recuperat, documente justificative și chiar o decizie de rambursare emisă. Totuși, banii pot întârzia, iar decontul poate fi reanalizat potrivit unor criterii introduse ulterior.

Prin adresa nr. 12201/15.10.2026, Camera Consultanților Fiscali (CCF) solicită Ministerului Finanțelor și ANAF reanalizarea mecanismului introdus prin OPANAF nr. 1.123/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 823/28.09.2026.

Combaterea fraudei este necesară. Dar ce se întâmplă cu firmele corecte, ale căror lichidități depind de rambursarea TVA?

❇️ 𝟏. 𝐔𝐧 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭𝐨𝐫 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐧𝐬̦𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐚𝐧𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚𝐭𝐚̆
👉 Noua procedură cuprinde 14 situații de risc și 24 de indicatori și subindicatori.
👉 CCF semnalează că îndeplinirea unui singur indicator poate determina trimiterea decontului la inspecție fiscală anticipată, indiferent de gravitatea sau relevanța acestuia.
👉 O creștere justificată a TVA de recuperat nu poate fi echivalată automat cu existența unor fapte fiscale grave.
👉 Riscul trebuie evaluat individual, nu doar prin bifarea unui criteriu.

❇️ 𝟐. 𝐂𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐭 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐫𝐢𝐬𝐜
👉 Criteriile 5–7 vizează regularizările TVA, creșterile semnificative ale sumelor solicitate și corecțiile frecvente ale erorilor materiale, ajustările pentru bunuri de capital, aplicarea pro-rata, regularizarea avansurilor sau investițiile importante sunt operațiuni economice și fiscale legitime.
👉 CCF semnalează absența unor praguri transparente pentru noțiuni precum „semnificativ” și „frecvență ridicată”.
👉 Respectarea obligației de regularizare sau corectarea unei erori nu ar trebui să devină, prin ea însăși, suspiciune fiscală.

❇️ 𝟑. 𝐏𝐚𝐫𝐚𝐝𝐨𝐱𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚̆𝐫𝐢𝐢: 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐀𝐍𝐀𝐅 𝐩𝐨𝐭 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚 𝐫𝐢𝐬𝐜
👉 Criteriile 12–13 compară deconturile TVA cu informațiile din RO e-Factura și RO e-Case de marcat.
👉 Diferențele pot proveni din TVA la încasare, stornări, regularizări, decalaje de raportare sau emiterea unei facturi pentru o operațiune înregistrată și prin bon fiscal.
👉 Fără reconcilierea informațiilor și eliminarea dublurilor, pot apărea neconcordanțe aparente.
Etapa de analiză a fost extinsă de la 5 la 15 zile lucrătoare, interval în care pot deveni disponibile și datele D406/SAF-T.
👉 De ce nu sunt reconciliate aceste informații înainte de calificarea diferențelor drept risc?
👉 Digitalizarea ar trebui să reducă verificările inutile, nu să le multiplice.

❇️ 𝟒. 𝐏𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐟𝐮𝐫𝐧𝐢𝐳𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐨𝐭 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐫𝐳𝐢𝐚 𝐫𝐚𝐦𝐛𝐮𝐫𝐬𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐥𝐢𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢
👉 Criteriul 14 include 11 situații privind furnizorii: declarații nedepuse, datorii fiscale, insolvență, inactivitate sau înscrierea în baze de date ANAF.
👉 O parte dintre informații sunt protejate de secretul fiscal și nu pot fi verificate de client.
👉 Mai mult, inactivitatea furnizorului este analizată la data verificării, chiar dacă acesta era activ la momentul tranzacției.
👉 Poate fi afectată rambursarea unei firme pentru împrejurări pe care nu le putea cunoaște sau controla?
👉 Jurisprudența CJUE impune analiza circumstanțelor concrete, nu transferarea automată a consecințelor comportamentului furnizorului asupra clientului.

❇️ 𝟓. 𝐅𝐢𝐫𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐧𝐨𝐢 𝐬̦𝐢 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐟𝐥𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐨𝐭 𝐩𝐢𝐞𝐫𝐝𝐞 𝐥𝐢𝐜𝐡𝐢𝐝𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐞𝐬𝐞𝐧𝐭̦𝐢𝐚𝐥𝐞
👉 Vechimea sub șase luni și participarea la proceduri de prevenire a insolvenței figurează printre criteriile de risc, dar firmele nou-înființate pot avea TVA important de recuperat tocmai pentru că investesc, iar companiile aflate în restructurare au nevoie de lichidități pentru continuarea activității.
👉 Întârzierea rambursării poate agrava dificultățile financiare pe care restructurarea încearcă să le remedieze.

❇️ 𝟔. 𝐂𝐞𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭𝐚̆ 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚̆: 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐫𝐚𝐦𝐛𝐮𝐫𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞𝐣𝐚 𝐞𝐦𝐢𝐬𝐞
👉 Dispozițiile tranzitorii permit reanalizarea unor deconturi aflate în curs de soluționare la intrarea în vigoare a ordinului.
👉 Pot fi vizate inclusiv situații în care decizia de rambursare a fost emisă, dar compensarea sau restituirea nu a avut încă loc.
👉 CCF ridică problema legalității desființării unor asemenea decizii pe baza unor criterii introduse ulterior.
👉 Art. 94 alin. (2) din Codul de procedură fiscală condiționează desființarea deciziei emise sub rezerva verificării ulterioare de constatările organului fiscal competent.
👉 Un criteriu nou de risc nu trebuie confundat cu o constatare fiscală privind un decont deja soluționat.
Aceasta este, în opinia mea, una dintre cele mai importante probleme de securitate juridică ridicate de noua procedură.

❇️ 𝟕. 𝐂𝐢𝐧𝐞 𝐬𝐮𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚̆ 𝐜𝐨𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐫𝐳𝐢𝐞𝐫𝐢𝐢?
👉 O societate poate avea TVA de recuperat și, simultan, obligații către salariați, furnizori, bănci și buget.
👉 Când rambursarea întârzie, firma poate apela la credite, poate amâna investiții sau poate reduce activitatea.
👉 CCF avertizează că extinderea inspecțiilor anticipate peste capacitatea de control a ANAF poate genera blocaje de finanțare în economie.
👉 De aceea, este necesară evaluarea impactului noilor criterii asupra duratei rambursărilor și asupra capacității efective de inspecție fiscală.

𝐂𝐞 𝐬𝐨𝐥𝐢𝐜𝐢𝐭𝐚̆ 𝐂𝐂𝐅?
Praguri clare de semnificație, analiză individuală a riscurilor, respectarea dreptului de a fi ascultat, comunicarea motivată a înscrierii în baza de risc, reanalizarea dispozițiilor tranzitorii și publicarea unei evaluări de impact.

Concluzia mea
👉 ANAF trebuie să combată frauda și să prevină rambursările necuvenite, dar eficiența administrării fiscale nu se măsoară doar prin numărul inspecțiilor declanșate, ci și prin capacitatea de a rambursa la timp TVA contribuabililor corecți.
👉 Un indicator de risc trebuie să fie începutul unei analize, nu substitutul acesteia, iar timpul în care banii contribuabilului rămân indisponibili are un cost economic real.
👉 Digitalizarea trebuie să ajute ANAF să identifice frauda, nu să transforme rambursarea TVA într-o sursă suplimentară de incertitudine pentru firmele corecte.

📣 Contabili și antreprenori: Ați întâmpinat întârzieri la rambursarea TVA sau reanalizarea unor deconturi în ultimele luni?

📄 Sursa: Camera Consultanților Fiscali, adresa nr. 12201/15.10.2026, privind efectele OPANAF nr. 1.123/2026.

Oana Luca
Consultant fiscal | Expert contabil | Auditor financiar | Practician în insolvență

RAMBURSAREA TVA | ANAF propune revizuirea criteriilor de risc după numai 16 zile. De ce este necesară o nouă modificare ...
16/10/2026

RAMBURSAREA TVA | ANAF propune revizuirea criteriilor de risc după numai 16 zile. De ce este necesară o nouă modificare și ce se schimbă pentru firme?

La 28 septembrie 2026 a intrat în vigoare OPANAF nr. 1.123/2026, prin care au fost introduse 14 situații de risc utilizate în analiza deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare.

𝐋𝐚 𝟏𝟒 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐀𝐍𝐀𝐅 𝐚 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐢̂𝐧 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐚𝐫𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐮𝐧 𝐧𝐨𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭 𝐝𝐞 𝐨𝐫𝐝𝐢𝐧 prin care propune revizuirea procedurii și a unor criterii de risc.

De ce revine ANAF atât de repede asupra regulilor?

Explicația se regăsește în referatul de aprobare: necesitatea clarificării unor aspecte procedurale apărute în practica organelor fiscale, aplicarea unitară a regulilor și reducerea timpului necesar analizei solicitărilor de rambursare.

Mai exact, ANAF dorește să precizeze expres că identificarea unei singure situații de risc este suficientă pentru declanșarea mecanismului de selecție pentru inspecție fiscală anticipată, fără să fie necesară verificarea tuturor celorlalte criterii.

Această regulă exista deja în procedura adoptată în septembrie. Proiectul o clarifică și o introduce explicit în mai multe etape procedurale, dar reducerea timpului de analiză administrativă nu înseamnă automat reducerea timpului până la rambursarea efectivă a TVA.

CELE CINCI MODIFICĂRI PROPUSE DE ANAF

❇️ 𝟏. 𝐀𝐟𝐢𝐥𝐢𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐟𝐮𝐫𝐧𝐢𝐳𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐧𝐮 𝐚𝐫 𝐦𝐚𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐢, 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫𝐚̆, 𝐮𝐧 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐢𝐧𝐜𝐭 𝐝𝐞 𝐫𝐢𝐬𝐜
👉 În procedura actuală, criteriul nr. 14 include 11 situații referitoare la furnizorii de la care provine o proporție semnificativă din TVA deductibilă solicitată la rambursare. Una dintre acestea este afilierea furnizorului cu societatea solicitantă.

👉 Ce propune ANAF?
Eliminarea subcriteriului privind afilierea. Celelalte 10 situații referitoare la furnizori rămân.

👉 Ce înseamnă pentru firme?
O societate care achiziționează bunuri sau servicii de la o altă firmă din același grup nu ar mai putea fi încadrată în risc exclusiv pentru că furnizorul este afiliat. Tranzacțiile între societăți afiliate pot fi operațiuni economice reale, documentate și desfășurate în condițiile legii.

Atenție însă: dacă furnizorul are restanțe de TVA, figurează într-o bază specială de risc sau se află în alte situații prevăzute de procedură, acestea pot conta în continuare la analiza solicitării de rambursare.

❇️ 𝟐. 𝐑𝐞𝐬𝐭𝐫𝐚̂𝐧𝐠𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐫𝐢𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐚𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫𝐢𝐢
👉 În prezent, criteriile 1–4 includ referiri la asociați, acționari, administratori sau participanți la capitalul social, inclusiv în legătură cu situația fiscală a altor societăți.

👉 Ce propune ANAF?
Introducerea formulării „administratori sau participanți semnificativi la capitalul social”, după caz.

👉 Ce înseamnă pentru firme?
Proiectul urmărește o delimitare mai precisă a persoanelor relevante pentru analiza de risc.
De exemplu, un asociat cu o participație minoritară, fără influență asupra deciziilor societății, nu ar trebui tratat automat la fel ca o persoană care exercită control efectiv asupra acesteia.

👉 Ce rămâne de clarificat?
Proiectul nu stabilește expres, în anexa analizată, un procent concret de deținere pentru noțiunea de „participant semnificativ”. Fără o delimitare juridică precisă, există riscul unor interpretări diferite în practică.

❇️ 𝟑. 𝐂𝐨𝐫𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐫𝐨𝐫𝐢 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐮𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐨𝐟𝐢𝐜𝐢𝐮 𝐝𝐞 𝐀𝐍𝐀𝐅 𝐧𝐮 𝐚𝐫 𝐦𝐚𝐢 𝐟𝐢 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐝𝐞𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐫𝐢𝐬𝐜
👉 În prezent, criteriul nr. 7 privește frecvența ridicată a corecțiilor de erori materiale, atunci când acestea au un impact semnificativ asupra TVA solicitate la rambursare.

👉 Ce propune ANAF?
Excluderea expresă a corecțiilor efectuate din oficiu de organul fiscal.

👉 Ce înseamnă pentru firme?
Dacă ANAF efectuează din oficiu o corecție de eroare materială, aceasta nu ar mai fi luată în calcul la evaluarea indicatorului privind frecvența corecțiilor.
Este o clarificare justificată: o intervenție realizată de administrația fiscală nu ar trebui să fie tratată automat ca un comportament fiscal riscant al contribuabilului.

👉 Ce rămâne de clarificat?
Noțiunile de „frecvență ridicată” și „impact semnificativ” nu sunt însoțite de praguri numerice în acest criteriu.
Contribuabilul nu poate determina din textul ordinului câte corecții sau ce valoare a acestora conduc la încadrarea în risc.

❇️ 𝟒. 𝐂𝐥𝐚𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐑𝐎 𝐞-𝐅𝐚𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚, 𝐑𝐎 𝐞-𝐂𝐚𝐬𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐫𝐜𝐚𝐭 𝐬̦𝐢 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞
👉 Procedura actuală permite identificarea unor situații de risc prin compararea TVA declarate cu informațiile disponibile în sistemele digitale ale ANAF. De asemenea, sunt analizate anumite obligații declarative ale furnizorilor.

👉 Ce propune ANAF?
La criteriile 12 și 13, comparațiile sunt raportate expres la perioada din care provine suma solicitată la rambursare.
În cazul furnizorilor, declarațiile fiscale sunt considerate nedepuse în cadrul criteriului analizat numai dacă termenul legal de depunere a expirat la data analizei.
Sunt clarificate și perioadele relevante pentru anumite comparații privind furnizorii.

👉 Ce înseamnă pentru firme?
Verificările ar trebui să fie mai bine delimitate în timp.
De exemplu, o declarație fiscală al cărei termen legal de depunere nu a expirat nu trebuie tratată ca o declarație nedepusă.

👉 Ce rămâne de clarificat?
Diferențele dintre informațiile din RO e-Factura, RO e-Case de marcat și decontul de TVA pot avea explicații legale: stornări, ajustări, TVA la încasare sau particularități de raportare.
Proiectul nu instituie expres o etapă obligatorie de conciliere a tuturor acestor diferențe înainte de încadrarea contribuabilului în risc.

❇️ 𝟓. 𝐌𝐨𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐫𝐞𝐠𝐮𝐥𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐳𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐝𝐞𝐜𝐨𝐧𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞𝐣𝐚 𝐝𝐞𝐩𝐮𝐬𝐞
👉 Aceasta este una dintre modificările cu impact practic important.
Ordinul din septembrie a prevăzut aplicarea noilor criterii inclusiv unor deconturi aflate în curs de soluționare la data intrării sale în vigoare, cu anumite excepții.

👉 Ce propune acum ANAF?
Noul proiect stabilește că modificările se aplică începând cu deconturile aferente lunii septembrie 2026, respectiv trimestrului III 2026, cu termen legal de depunere până la 26 octombrie 2026 inclusiv. Totodată, prevede că deconturile aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a viitorului ordin se soluționează potrivit procedurii aplicabile la data depunerii lor.

👉 Ce înseamnă pentru firme?
Se urmărește o delimitare mai clară a procedurii aplicabile în funcție de momentul depunerii decontului.

👉 Ce rămâne de clarificat?
Proiectul nu oferă o soluție expresă pentru deconturile deja afectate de aplicarea criteriilor introduse în septembrie, inclusiv pentru cele în cazul cărora au fost inițiate proceduri în baza unor criterii pe care ANAF propune acum să le restrângă sau să le elimine.

CE RĂMÂNE NESCHIMBAT?
Proiectul păstrează cele 14 situații principale de risc. Printre acestea se regăsesc în continuare:
▪️ creșterile semnificative ale sumelor solicitate la rambursare;
▪️ societățile înființate cu mai puțin de șase luni înaintea depunerii decontului;
▪️ societățile aflate în proceduri de prevenire a insolvenței;
▪️ anumite situații fiscale ale furnizorilor.
Rămâne și mecanismul prin care identificarea unei singure situații de risc poate fundamenta selectarea decontului pentru inspecție fiscală anticipată.

PUNCT DE VEDERE | Oana Luca, consultant fiscal
👉 Revizuirea unor criterii la numai 16 zile de la intrarea lor în vigoare readuce în discuție o problemă importantă: necesitatea evaluării efectelor practice ale reglementărilor fiscale înainte de aplicarea lor. Corectarea unor formulări este utilă, dar trebuie să distingem între două lucruri:
👉 timpul necesar ANAF pentru identificarea unui indicator de risc;
👉 timpul necesar contribuabilului pentru recuperarea efectivă a TVA.

O analiză mai rapidă a riscului nu garantează o rambursare mai rapidă. Dacă un număr mare de deconturi ajunge la inspecție fiscală anticipată, rezultatul depinde și de capacitatea ANAF de a efectua controalele într-un termen rezonabil.

În plus, o societate care realizează investiții importante poate solicita o rambursare mai mare decât în perioadele anterioare.

O firmă nou-înființată poate avea TVA de recuperat înainte de a obține primele venituri.

O societate aflată într-o procedură de prevenire a insolvenței poate avea nevoie de aceste lichidități tocmai pentru a-și susține redresarea.

Aceste împrejurări pot justifica verificări, dar nu demonstrează, prin ele însele, existența unei rambursări necuvenite.

Consider că noul proiect trebuie evaluat și prin răspunsul la trei întrebări:
👉 Va reduce efectiv timpul până la rambursarea TVA sau doar timpul necesar selectării deconturilor pentru control?
👉 Va permite diferențierea mai bună între situațiile economice legitime și riscurile reale de rambursare necuvenită?
👉 Ce se întâmplă cu deconturile deja afectate de aplicarea criteriilor din septembrie, inclusiv atunci când acestea sunt acum propuse spre modificare sau eliminare?

Combaterea fraudei de TVA și rambursarea la timp a sumelor legal cuvenite nu sunt obiective opuse. O administrație fiscală eficientă trebuie să le realizeze pe amândouă.

𝑆𝑢𝑟𝑠𝑎: 𝑃𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑜𝑟𝑑𝑖𝑛 𝐴𝑁𝐴𝐹 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑚𝑜𝑑𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑂𝑃𝐴𝑁𝐴𝐹 𝑛𝑟. 352/2022, 𝑎𝑛𝑒𝑥𝑎 𝑛𝑟. 6 𝑠̦𝑖 𝑟𝑒𝑓𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑏𝑎𝑟𝑒, 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑎𝑟𝑒𝑛𝑡̦𝑎̆ 𝑑𝑒𝑐𝑖𝑧𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑜𝑐𝑡𝑜𝑚𝑏𝑟𝑖𝑒 2026.

Important: modificările sunt în stadiul de proiect și nu sunt încă în vigoare.

Oana Luca
Consultant fiscal, expert contabil, auditor financiar și practician în insolvență

ALERTĂ FISCALĂ | ANAF schimbă procedura răspunderii solidare. Ce este diferit față de 2014 și ce riscă administratorii s...
15/10/2026

ALERTĂ FISCALĂ | ANAF schimbă procedura răspunderii solidare.
Ce este diferit față de 2014 și ce riscă administratorii societăților?

Firma are datorii la ANAF. În ce condiții poate Fiscul să urmărească patrimoniul personal al administratorului?

Prin 𝐎𝐏𝐀𝐍𝐀𝐅 𝐧𝐫. 𝟏.𝟏𝟔𝟑/𝟐𝟎𝟐𝟔, 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭 𝐢̂𝐧 𝐌𝐨𝐧𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐎𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐧𝐫. 𝟖𝟓𝟗 𝐝𝐢𝐧 𝟏𝟒 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔, a fost aprobată noua procedură de atragere a răspunderii solidare, care înlocuiește procedura reglementată prin OPANAF nr. 127/2014. Procedura integrală și cele opt anexe sunt publicate în Monitorul Oficial nr. 859 bis.

Am comparat procedura din 2026 cu cea din 2014. Concluzia? Dreptul la audiere, posibilitatea de a prezenta apărări și obligația de fundamentare a răspunderii existau și anterior. Noua procedură detaliază criteriile de evaluare a conduitei și modifică anumite etape și termene procedurale.

❇️ 𝟏. 𝐑𝐞𝐚𝐮𝐚-𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐥𝐞𝐠𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞: 𝐜𝐞 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚 𝐝𝐞𝐣𝐚 𝐬̦𝐢 𝐜𝐞 𝐚𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝟐𝟎𝟐𝟔?
👉 Vechea procedură prevedea deja verificarea faptelor din care rezultă reaua-credință, analiza operațiunilor patrimoniale și identificarea legăturii de cauzalitate.
👉 Noua procedură detaliază indicatorii care pot fi utilizați în evaluarea relei-credințe. La pct. 11 apare o precizare importantă: acești indicatori nu constituie, prin ei înșiși, prezumții absolute de răspundere.

👉 Ce înseamnă practic?
Existența restanțelor fiscale, efectuarea unor plăți sau transferul unor active nu demonstrează automat că administratorul a acționat cu rea-credință. Trebuie analizate faptele concrete, documentele justificative, perioada relevantă, responsabilitățile persoanei și legătura dintre conduita acesteia și rezultatul prevăzut de lege. O datorie fiscală nu reprezintă, prin ea însăși, dovada relei-credințe.

❇️ 𝟐. 𝐀𝐢 𝐩𝐥𝐚̆𝐭𝐢𝐭 𝐬𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐟𝐮𝐫𝐧𝐢𝐳𝐨𝐫𝐢𝐢, 𝐝𝐚𝐫 𝐧𝐮 𝐚𝐢 𝐩𝐮𝐭𝐮𝐭 𝐚𝐜𝐡𝐢𝐭𝐚 𝐭𝐚𝐱𝐞𝐥𝐞.
👉 Înseamnă automat rea-credință? Nu automat. Pct. 11 lit. c) din noua procedură distinge utilizarea lichidităților în alte scopuri de utilizarea lor pentru cheltuieli necesare susținerii activității.
👉 Să luăm exemplul unei societăți care are obligații fiscale restante, dar trebuie să achite salarii, energie sau materii prime pentru a evita întreruperea activității. Simpla efectuare a acestor plăți nu demonstrează automat reaua-credință, dar nici nu exclude răspunderea dacă sunt îndeplinite condițiile unei alte ipoteze legale. Contează justificarea economică, documentele și împrejurările concrete. Diferența dintre o plată necesară continuării activității și o operațiune destinată sustragerii patrimoniului trebuie demonstrată, nu presupusă.

❇️ 𝟑. 𝐎 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭𝐚̆: 𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐯𝐞𝐫𝐬𝐮𝐬 𝟓 𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞
👉 Procedura din 2014: pct. 6.12 prevedea 30 de zile de la consultarea documentației pentru prezentarea în scris a observațiilor, precizărilor și înscrisurilor în apărare.
👉 Procedura din 2026: pct. 61 prevede posibilitatea depunerii punctului de vedere scris și a documentelor justificative în termen de 5 zile lucrătoare de la audiere.
Atenție: termenele au momente de început diferite. Nu putem afirma că întreaga perioadă disponibilă pentru apărare a fost redusă pur și simplu de la 30 la 5 zile, deși diferența este semnificativă pentru organizarea apărării.
👉 Într-un dosar care presupune analiza mai multor ani de activitate, reconstituirea fluxurilor financiare, a creanțelor neîncasate și a deciziilor administratorilor poate necesita un volum considerabil de documente.
Întrebarea este dacă timpul și etapele procedurale permit, în practică, o apărare efectivă, nu doar una formală.

❇️ 𝟒. 𝐂𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐝𝐨𝐯𝐞𝐝𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐀𝐍𝐀𝐅 𝐢̂𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐭𝐫𝐚𝐠𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐫𝐚̆𝐬𝐩𝐮𝐧𝐝𝐞𝐫𝐢𝐢?
Condițiile diferă în funcție de ipoteza legală prevăzută de art. 25 din Codul de procedură fiscală. Nu toate situațiile presupun aceleași fapte și nu toate necesită declararea prealabilă a insolvabilității fiscale.
Sunt însă câteva verificări esențiale:
👉 Situația juridică și patrimonială a societății. În ipotezele care presupun declararea insolvabilității fiscale, trebuie verificată îndeplinirea acestei condiții. Insolvabilitatea fiscală NU trebuie confundată cu insolvența reglementată de Legea nr. 85/2014.
👉 Fapta concretă și reaua-credință. Acolo unde legea cere reaua-credință, aceasta trebuie fundamentată prin fapte și probe.
👉 Legătura de cauzalitate. Trebuie identificată relația dintre conduita persoanei și rezultatul prevăzut de norma legală aplicabilă.
👉 Perioada și întinderea răspunderii. Trebuie delimitate obligațiile fiscale, perioada relevantă și contribuția concretă a persoanei la situația pentru care se urmărește atragerea răspunderii.

Această analiză este esențială în cazul administratorilor succesivi sau al societăților care au acumulat datorii pe parcursul mai multor exerciții financiare. Faptul că o persoană era administrator când societatea acumula datorii nu demonstrează, singur, că aceasta a determinat neplata.

❇️ 𝟓. 𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐞 𝐬𝐮𝐦𝐚̆ 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐟𝐢 𝐚𝐭𝐫𝐚𝐬𝐚̆ 𝐫𝐚̆𝐬𝐩𝐮𝐧𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆?
👉 Faptul că societatea înregistrează obligații fiscale restante nu înseamnă automat că administratorul poate fi obligat personal la plata întregului sold datorat ANAF.
👉 Art. 25 din Codul de procedură fiscală stabilește condiții și limite diferite, în funcție de fapta imputată. În anumite situații, răspunderea este limitată la valoarea activelor dobândite, înstrăinate sau ascunse. În alte situații, trebuie analizate obligațiile fiscale aferente perioadei și conduitei persoanei vizate.
👉 Din perspectivă financiar-contabilă, verificarea trebuie să privească nu doar existența datoriei, ci și modul în care ANAF a determinat suma imputată.
👉 Ce trebuie verificat concret?
▪️ Perioada în care au apărut obligațiile fiscale și scadența acestora.
▪️ Valoarea activelor și documentele aferente operațiunilor patrimoniale invocate.
▪️ Plățile efectuate, compensările și celelalte modalități de stingere a obligațiilor.
▪️ Accesoriile fiscale incluse în calcul și temeiul imputării lor.
▪️ Corespondența dintre fiecare sumă imputată, fapta reținută și ipoteza legală aplicabilă.
👉 Concluzia practică: o decizie de atragere a răspunderii solidare trebuie verificată atât juridic, cât și financiar-contabil. Nu este suficient să se identifice o datorie a societății. Trebuie justificat și de ce, pentru ce perioadă și în ce cuantum acea datorie poate fi imputată unei anumite persoane.

❇️ 𝟔. 𝐀𝐮𝐝𝐢𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐚 𝐚𝐩𝐚̆𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚𝐮 𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐯𝐞𝐜𝐡𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚̆
👉 OPANAF nr. 127/2014 prevedea deja consultarea documentației, formularea obiecțiunilor, prezentarea înscrisurilor și posibilitatea asistenței de specialitate.
👉 Noua procedură actualizează și detaliază aceste etape, inclusiv posibilitatea audierii prin videoconferință.
👉 Important nu este doar ca audierea să fie organizată, ci ca argumentele și documentele prezentate să fie efectiv examinate.
Procedura permite încetarea demersurilor atunci când nu există suficiente elemente pentru fundamentarea răspunderii sau sunt incidente alte cauze prevăzute. Audierea trebuie să poată influența rezultatul procedurii, nu doar să preceadă emiterea deciziei.

❇️ 𝟕. 𝐌𝐚̆𝐬𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢: 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐮𝐥 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐩𝐚̆𝐫𝐞𝐚 𝐢̂𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐞𝐢
👉 Posibilitatea dispunerii măsurilor asigurătorii în cursul procedurii exista și în reglementarea din 2014.
👉 Pct. 86 din noua procedură se raportează la condițiile prevăzute de actualul Cod de procedură fiscală. Dacă sunt îndeplinite cerințele legale privind pericolul sustragerii, ascunderii sau risipirii patrimoniului, pot fi dispuse măsuri asigurătorii înainte de emiterea deciziei finale de atragere a răspunderii.
👉 Aceste măsuri nu sunt automate și trebuie justificate potrivit legii, dar riscul patrimonial trebuie evaluat din timp.

❇️ 𝟖. 𝐂𝐨𝐧𝐭𝐞𝐬𝐭𝐚𝐭̦𝐢𝐚: 𝐜𝐞 𝐬-𝐚 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚𝐭 𝐟𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐝𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝟐𝟎𝟏𝟒?
👉 Vechea procedură indica termenul de 30 de zile, potrivit Codului de procedură fiscală aplicabil atunci.
👉 În actualul cadru legal, termenul general pentru contestarea deciziei este de 45 de zile de la comunicare.
👉 Această modificare rezultă din schimbarea cadrului legislativ și nu reprezintă o facilitate introdusă pentru prima dată prin OPANAF nr. 1.163/2026.
👉 Termenul de contestare trebuie urmărit distinct de termenul de plată.

❇️ 𝟗. 𝐍𝐨𝐮𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚̆ 𝐬𝐞 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐝𝐨𝐬𝐚𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐚𝐟𝐥𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐜𝐮𝐫𝐬
👉 Art. 4 din OPANAF nr. 1.163/2026 prevede aplicarea noii proceduri inclusiv procedurilor începute anterior, cu respectarea actelor procedurale legal îndeplinite și a efectelor juridice deja produse.
👉 Nu discutăm despre anularea automată a procedurilor începute.
Pentru aceste dosare trebuie verificată cronologia actelor, probele existente și etapele care urmează să fie parcurse.

𝐂𝐞 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐚𝐧𝐭𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐧𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫?
Nu așteptați apariția unui risc de răspundere personală pentru a documenta deciziile financiare ale societății.

În practică, dificultatea nu este întotdeauna identificarea unei plăți sau a unei datorii fiscale, ci explicarea contextului economic în care au fost luate deciziile.

Din perspectivă fiscală și financiar-contabilă, consider esențiale câteva verificări:
▪️ Reconstituirea cronologică a obligațiilor fiscale și a lichidităților disponibile. Când au devenit scadente obligațiile? Ce disponibilități avea societatea? Ce încasări erau estimate și ce sume au fost efectiv încasate?
▪️ Analiza creanțelor neîncasate. Existența unor facturi emise nu înseamnă automat disponibilități bănești. Trebuie analizate scadențele, întârzierile la încasare și efectele acestora asupra capacității de plată.
▪️ Justificarea economică a utilizării lichidităților. Plățile către salariați, furnizori sau pentru cheltuieli indispensabile funcționării trebuie analizate în contextul continuității activității, nu izolat de situația financiară a societății.
▪️ Verificarea operațiunilor patrimoniale. Pentru activele înstrăinate trebuie analizate valoarea, contraprestația, încasarea efectivă a prețului și reflectarea operațiunilor în contabilitate.
▪️ Corelarea sumelor imputate cu evidența fiscală și contabilă. Soldul obligațiilor fiscale trebuie reconciliat cu declarațiile depuse, plățile efectuate, compensările, accesoriile și eventualele corecții.
▪️ Delimitarea perioadelor de responsabilitate. În cazul administratorilor succesivi, trebuie stabilit ce obligații și ce operațiuni sunt relevante pentru conduita fiecărei persoane, potrivit ipotezei legale aplicabile.

O observație importantă: lipsa lichidităților, existența pierderilor sau acumularea restanțelor fiscale nu demonstrează, prin ele însele, reaua-credință.

Pentru o analiză corectă trebuie separate trei elemente: dificultatea economică a societății, deciziile efective de administrare și faptele care pot atrage răspunderea potrivit legii.

❇️ Concluzia mea

Comparația dintre procedurile din 2014 și 2026 arată că dreptul la apărare, analiza relei-credințe și necesitatea demonstrării legăturii de cauzalitate, acolo unde legea o impune, nu sunt noutăți introduse prin acest ordin.

Noua procedură detaliază evaluarea conduitei și actualizează etapele procedurale. În același timp, diferența dintre termenele prevăzute pentru prezentarea apărărilor scrise ridică o problemă practică privind timpul necesar documentării unor situații financiare complexe.

Din perspectiva mea, contabilitatea are aici un rol care depășește evidența obligațiilor fiscale. Documentele financiar-contabile pot contribui la reconstituirea situației economice, la verificarea faptelor imputate, a legăturii de cauzalitate și a cuantumului răspunderii.

Miza nu este doar recuperarea unei creanțe fiscale, ci fundamentarea riguroasă a răspunderii persoanei urmărite, într-o procedură în care eficiența colectării și dreptul la apărare trebuie să coexiste.

O societate poate avea datorii fiscale. Răspunderea personală pentru acele datorii trebuie însă stabilită pe baza unei analize individualizate, fundamentată pe probe și în limitele prevăzute de lege.

📚 𝑇𝑒𝑚𝑒𝑖 𝑙𝑒𝑔𝑎𝑙: 𝑂𝑃𝐴𝑁𝐴𝐹 𝑛𝑟. 1.163/2026, 𝑀𝑜𝑛𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑂𝑓𝑖𝑐𝑖𝑎𝑙 𝑛𝑟. 859 𝑠̦𝑖 859 𝑏𝑖𝑠 𝑑𝑖𝑛 14.10.2026; 𝑂𝑃𝐴𝑁𝐴𝐹 𝑛𝑟. 127/2014; 𝑎𝑟𝑡. 25–26 𝑑𝑖𝑛 𝐿𝑒𝑔𝑒𝑎 𝑛𝑟. 207/2015 𝑝𝑟𝑖𝑣𝑖𝑛𝑑 𝐶𝑜𝑑𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑑𝑢𝑟𝑎̆ 𝑓𝑖𝑠𝑐𝑎𝑙𝑎̆.

Întrebare pentru antreprenori, administratori și profesioniștii contabili: 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑠𝑢𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛𝑢𝑙 𝑑𝑒 5 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑎𝑢𝑑𝑖𝑒𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑒𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑝𝑎̆𝑟𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠𝑒 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑢𝑛 𝑑𝑜𝑠𝑎𝑟 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑢𝑝𝑢𝑛𝑒 𝑎𝑛𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑜𝑟 𝑎𝑛𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑛𝑐𝑖𝑎𝑟𝑎̆?

Oana Luca

Address

Cluj Napoca, Strada Constantin Brancusi Nr. 174
Cluj-Napoca
400462

Opening Hours

Monday 09:00 - 15:00
Tuesday 09:00 - 15:00
Wednesday 09:00 - 15:00
Thursday 09:00 - 15:00
Friday 09:00 - 14:00

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Contabilitate Fiscalitate Audit Cluj: Oana LUCA - consultant fiscal&auditor posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Contabilitate Fiscalitate Audit Cluj: Oana LUCA - consultant fiscal&auditor:

Shortcuts

Share

Nearby accountants